Toamna de cristal
de Lucian Blaga
Sunt zilele acuma mereu senine, treze.
Sub glii cei dusi incearca surasul sa-si pastreze.
Cunoaste-n frunze urbea conversiuni in aur -
si vama se deschide pentru sticleti si graur.
Ca niste tevi de orga-s furnalele-n cetate.
Ies fumuri albe, drepte - ajung la ceruri toate.
Si soarele mai este.
Cu foarfece, cum umbla,
el pomilor le taie
in bruma alba umbra.
E marturie-aceasta ca cineva mai mare
salveaza prin declinuri secretele tipare.
Oricat sufla rea-ngheata in dainuiri aparte,
ne incalzeste inca lumina dintr-o parte.
Cat de frumoasa-i lumea si dincolo de termen!
Incredintate-s sortii puterile in germen.
Gazeta literara, 29 august 1963
Toamna de cristal
Aceasta pagina a fost accesata de 2672 ori.
