Langa sat iata-ma iarasi,
prins cu umbrele tovaras.

Regasescu-ma pe drumul
inceputului, strabunul.

Cate-s altfel - omul, leatul!
Neschimbat e numai satul,

dup-atati Prieri si toamne
neschimbat ca Tine, Doamne.

Aur scutura alunul.
Fluier zice. Cade fumul.

Greierii parintilor
mulcom canta, mulcom mor.

Cu aroma-i ca veninul
aminteste-mi-se-arinul.

Mult ma mustra frunza-ngusta.
Vantul lacrima mi-o gusta.